Ghid Școli ECO

Ghid pentru o Școală ECO și Resurse pentru Săptămâna Verde

Acest ghid detaliat este destinat unităților de învățământ care doresc să implementeze măsuri concrete prin care să devină școli [tot mai] sustenabile. Sau, cum o numim noi, o Școală ECO.

Prezentul ghid include informații esențiale, tehnice, despre administrarea deșeurilor, calitatea aerului și apei, eficiența energetică a clădirilor, infrastructura sanitară, reducerea emisiilor de CO2​ și educația ecologică. Includem, de asemenea, pași clari pentru autoevaluare și o secțiune specializată dedicată resurselor utile pentru organizarea activităților în cadrul programului național „Săptămâna Verde”.

Exemplele și recomandările specifice sunt inspirate din experiența practică fundamentată în teren prin proiectul EcoȘcolar, implementat de Asociația ECOTECA la Școala Gimnazială Nr. 2 Fundeni – Dobroești, Ilfov, activități cu finanțare prin programul #RaiffeisenComunități. Cu toate acestea, este important să fim cu toții modești și să recunoaștem cinstit – și constructiv – că orice considerente teoretice trebuie validate în teren, în condițiile specifice fiecărui proiect (și decident local) în parte. Iar dacă identificăm împreună noi măsuri pentru inclus în prezentul material, am fi fericiți și onorați să continuăm să îl dezvoltăm colaborativ.

Secțiunea I. Domenii-cheie pentru o Școală ECO

A. Administrarea Deșeurilor

Importanță: Gestionarea corectă a deșeurilor reduce poluarea, conservă resursele naturale și financiare, contribuie la un mediu școlar mai curat și un comportament mai responsabil al cetățenilor față de propria comunitate.

Bune practici (sinteză):

  1. Implementarea unui sistem eficient de colectare separată (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, menajer) cu pubele distincte, marcate clar și amplasate strategic.
  2. Compostarea deșeurilor organice (resturi vegetale, fructe) și utilizarea compostului în grădina școlii (dacă există).
  3. Monitorizarea cantităților de deșeuri generate (total și pe fracții) și a procentului de reciclare pentru a urmări progresul.
  4. Reducerea generării de deșeuri, în special a plasticului de unică folosință (ex: încurajarea folosirii recipientelor reutilizabile pentru apă și mâncare).
  5. Colaborarea cu firme specializate pentru colectarea și reciclarea fracțiilor specifice (DEEE, baterii etc.), pe lângă firma de salubritate.
  6. Respectarea obligațiilor legale de raportare anuală privind gestionarea deșeurilor (puteți găsi mai multe detalii tehnice aici: https://ecoteca.ro/DeseuriScoli.html).
Exemplu (Școala Nr. 2 Fundeni – Dobroești)

a. Dotarea cu infrastructură specifică pentru colectare separată a deșeurilor reciclabile (pubele, suporți, saci colorați).

b. Instalarea de compostoare și organizarea de ateliere practice, interactive, de compostare.

c. Sesiuni de instruire și ateliere cu elevii, cadrele didactice, personalul auxiliar din instituția de învățământ, precum și cu reprezentanți ai primăriei și ai firmei de salubritate.

D. Ateliere practice de upcycling, curățenie, igienizare și amenajare a spațiilor din curtea școlii.

B. Calitatea apei

Importanță: Accesul la apă potabilă sigură este un drept fundamental și esențial pentru hidratarea și sănătatea elevilor.

Bune Practici:

  1. Asigurarea accesului permanent și neîngrădit al elevilor la surse de apă potabilă curentă.
  2. Instalarea de filtre sau dozatoare la sursele de apă pentru a îmbunătăți calitatea și a reduce consumul de apă îmbuteliată în plastic.
  3. Verificarea periodică a calității apei potabile prin analize de laborator autorizate și păstrarea documentelor (buletine de analiză).
  4. Promovarea consumului de apă de la robinet (dacă este sigură) sau de la dozatoare.
Exemplu (Școala Nr. 2 Fundeni – Dobroești)

Sunt instalate de dozatoare la sursele de apă pentru a îmbunătăți calitatea și a reduce consumul de apă îmbuteliată în plastic.

C. Calitatea aerului

Importanță: Aerul curat este vital pentru sănătatea elevilor și a personalului, influențând capacitatea de concentrare și starea generală de bine.

Bune Practici (sinteză):

  1. Monitorizarea calității aerului (interior și exterior) folosind senzori specifici pentru poluanții relevanți (PM10, PM2.5, NO2​, SO2​, CO, O3​).
  2. Înțelegerea și comunicarea indicelui de calitate a aerului (AQI) și a pragurilor de poluare.
  3. Aerisirea regulată a sălilor de clasă, preferabil în perioadele cu poluare atmosferică mai redusă (verificând datele de monitorizare, dacă sunt disponibile).
  4. Utilizarea purificatoarelor de aer cu filtre HEPA în sălile de clasă, mai ales în zonele cu poluare ridicată.
  5. Creșterea suprafețelor verzi în curtea școlii prin plantarea de arbori și arbuști.
  6. Limitarea surselor de poluare locale: Informarea părinților despre impactul staționării autovehiculelor cu motorul pornit lângă școală.
  7. Afișarea datelor de calitate a aerului într-un loc vizibil pentru conștientizare.
Exemplu (Școala Nr. 2 Fundeni – Dobroești)

a. Instalarea de senzori exteriori și interiori pentru PM10, PM2.5, umiditate, temperatură.
b. Instruirea personalului administrativ, profesorilor și elevilor cu privire la citirea și monitorizarea datelor culese de senzori (platforma stropdeaer.ro)
c. Analiza datelor a relevat depășiri frecvente ale limitelor pentru PM10 și PM2.5, indicând necesitatea unor măsuri.
d. Monitorizarea temperaturii interioare a arătat valori medii peste cele recomandate, sugerând oportunități de optimizare a încălzirii.
e. Proiect educațional despre poluarea aerului și platformele de monitorizare.
f. Întocmirea unui Ghid pentru calitatea aerului în școli

Ghid pentru calitatea aerului în școliDownload

D. Emisii CO₂

Importanță: Conștientizarea, înțelegerea provenienței și reducerea amprentei de carbon a școlii contribuie la combaterea schimbărilor climatice și oferă un parametru sintetic, ușor de monitorizat și de înțeles pentru cetățeni.

Bune Practici (sinteză):

  1. Calcularea amprentei de carbon a școlii pentru a înțelege sursele principale de emisii (încălzire, energie electrică, transport, deșeuri, consum de apă etc.).
  2. Implementarea măsurilor de reducere a emisiilor, corelate strâns cu eficiența energetică, gestionarea deșeurilor și promovarea transportului sustenabil.
  3. Monitorizarea anuală a emisiilor pentru a evalua progresul.
  4. Colaborarea cu un partener extern pentru calcul și strategii de reducere, dacă este necesar.
Exemplu (Școala Nr. 2 Fundeni – Dobroești)

a. Măsurarea amprentei de CO2​ pe baza consumurilor de utilități (apă, electricitate, gaz).
b. Rezultate: Total anual estimat la ~200 tone CO2​e în 2024, cu variații lunare semnificative (emisii mai mari iarna, datorită încălzirii).
c. Surse principale identificate: consumul de gaz natural și electricitate.

E. Dotări sanitare

Importanță: O infrastructură sanitară adecvat dimensionată, întreținută și igienizată corespunzător previne răspândirea bolilor, asigură confortul elevilor și ridică standardele de funcționare ale întregii comunități de proximitate.

Bune practici (sinteză):

  1. Asigurarea accesului la apă curentă și canalizare în toate clădirile școlii.
  2. Existența unui număr suficient de toalete funcționale, curate și igienice, raportat la numărul de elevi, inclusiv grupuri sanitare separate pentru fete/băieți și adaptate pentru elevii cu dizabilități.
  3. Igienizarea frecventă a toaletelor (ideal zilnic) cu materiale corespunzătoare.
  4. Promovarea igienei personale prin afișe educaționale și disponibilitatea consumabilelor (săpun, hârtie igienică, prosoape de hârtie/uscătoare).

F. Eficiența energetică a clădirilor

Importanță: Reducerea consumului de energie scade costurile școlii și contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Bune practici (sinteză):

  1. Realizarea unui audit energetic pentru identificarea zonelor cu consum mare și a potențialului de economisire.
  2. Explorarea și implementarea soluțiilor de producere a energiei din surse regenerabile (ex: panouri fotovoltaice, panouri solare termice).
  3. Înlocuirea corpurilor de iluminat clasice cu unele echipate cu LED-uri (sau înlocuirea surselor de lumină).
  4. Instalarea de senzori de mișcare/prezență pentru optimizarea iluminatului în zonele cu trafic redus (holuri, toalete, anexe).
  5. Izolarea termică eficientă a clădirilor (anvelopare, tâmplărie performantă).
  6. Montarea și utilizarea corectă a termostatelor pentru reglarea temperaturii.
  7. Monitorizarea constantă a consumului și pierderilor de energie (electricitate, gaz etc.).
  8. Achiziționarea de aparate și echipamente eficiente energetic.

Exemplu (Școala Nr. 2 Fundeni – Dobroești):

a. Monitorizarea consumurilor lunare de utilități (de asemenea, parte a calculului amprentei de CO2).
b. Recomandări specifice în cadrul proiectului: senzori de mișcare pentru activarea comutatoarelor electrice, iluminare cu LED-uri, aparate electrice eficiente, panouri solare pentru iluminat exterior, auxiliar și perimetral.

G. Educație Ecologică

Importanță: Formarea unor generații conștiente și responsabile față de mediu este esențială pentru un viitor sustenabil, iar educația ecologică este o oportunitate de-a pune toate cunoștințele tehnice într-un context mai larg, integrativ și sistemic, arătând interdependențele dintre factorii de impact de mediu, comportamentele umane și prioritățile de intervenție comunitară.

Bune practici (sinteză):

  1. Integrarea educației pentru mediu și sustenabilitate în curriculumul școlar și/sau prin activități extra-curriculare dedicate (ex: cercuri tematice, cluburi ecologice și turistice).
  2. Organizarea de ateliere practice (ex: compostare, reciclare creativă, grădinărit, monitorizare mediu).
  3. Implicarea activă a elevilor în proiecte concrete de sustenabilitate în cadrul școlii (ex: patrule eco, campanii de colectare selectivă, monitorizarea consumului de resurse).
  4. Colaborarea cu ONG-uri de mediu, experți sau alte organizații pentru a aduce resurse și expertiză suplimentară.
  5. Organizarea de vizite educaționale la obiective relevante (ex: centre de reciclare, stații de epurare, rezervații naturale, case/clădiri sustenabile).

    Exemplu (Școala Nr. 2 Fundeni – Dobroești):

a. Implementarea proiectului EcoȘcolar în parteneriat cu Asociația ECOTECA și a altor proiecte naționale și europene.
b. Sesiuni de instruire pentru profesori, personal și elevi pe teme de sustenabilitate.
c. Ateliere practice de compostare, igienizare, reciclare creativă.
d. Vizite educaționale la Casa pasivă EFdeN, unde mai mulți elevi au învățat despre importanța eficienței energetice a clădirilor.
e. Sesiuni de feedback și dezbatere pentru implicarea participanților.

Secțiunea II. Resurse și materiale utile pentru Săptămâna Verde

Această secțiune oferă o listă de resurse valoroase pentru școlile care organizează activități în cadrul programului național „Săptămâna Verde”. Desigur, aceste resurse pot fi utilizate cu succes în cadrul oricăror activități educaționale centrate pe promovarea unor practici și comportamente responsabile față de mediu și de calitatea vieții în comunitate.

Ghid ECOTECA cu activități pentru Săptămâna Verde: Conține idei simple, interactive și educative, ușor de pus în practică la clasă. Include activități practice, jocuri, resurse gata de folosit și recomandări de organizare.

Descărcați ghidul de aici: bit.ly/ghidECOTECA2025

Resurse oficiale și legislație

  • Platforma națională Săptămâna Verde (Ministerul Educației & Ministerul Mediului): Centralizează resurse educaționale de la diverse organizații, în toate formatele de redare dorite (prezentări, videoclipuri, linkuri utile) (www.saptamanaverde.edu.ro)
  • Metodologia „Săptămâna Verde” (OM 6755/2023): Cadrul oficial de organizare a programului. (click aici pentru detalii – link posibil neactualizat, verificați sursa oficială edu.ro)
  • Legea 132/2010 privind administrarea deșeurilor în cadrul instituțiilor publice: https://ecoteca.ro/legislatie

Materiale educaționale de la ONG-uri


Suntem oricând bucuroși să includem aici resurse utile suplimentare, deschise, destinate utilizării libere în cadrul actului de învățământ, așadar nu ezitați să ni le semnalați.

  1. ASAP Romania (Armata Selectării Atente a Plasticului): KIT dedicat pentru Săptămâna Verde, cu focus pe colectarea separată (asap-romania.ro/saptamana-verde)
  2. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis: Propune ateliere interactive și materiale didactice despre poluarea aerului. (ecopolis.org.ro/cetateni-pentru-aer-curat)
  3. CSR Nest: (https://azipentrumaine.ro/biblioteca-verde/)
  4. MaiMultVerde: (https://maimultverde.ro/publicatii/)
  5. Viitor Plus: Oferă 29 de prezentări pe teme de mediu și 4 training-uri pentru profesori (www.viitorplus.ro/educationale)
  6. WWF: (https://wwf.ro/despre-wwf/wwf-romania/resurse-educationale/)
  7. Greenitiative, WWF si ViitorPlus: (https://www.scoliverzi.ro/profesori~resurse-educationale~223)

Alte resurse identificate sau create de ECOTECA:

a. Prezentări tip “Ora Verde”: Ciclul primar, Ciclul gimnazial și liceal
b. Prezentări proiect “Sortează corect deșeurile”: Primar, Gimnazial, Liceal

Videoclipuri educaționale

Pentru ciclul gimnazial și liceal:

Pentru ciclul primar:

Alte resurse utile de la ECOTECA:

Secțiunea III. Pași de autoevaluare pentru Școli ECO

Pentru a putea auto-evalua cât mai relevant și realist propriul nivel de preocupare și pregătire a instituției cu privire la factorii de mediu care impactează bunul mers al micro-comunității formate în cadrul și în jurul unității de învățământ, punem la dispoziția fiecărui decident din fiecare școală un cadru simplu de referință, sub forma unui chestionar succint, rapid de parcurs și completat, care va returna o imagine sintetică a acestor indicatori. La nivelul anului 2025 suntem încă într-un stadiu relativ incipient, în care unii factori de mediu pur și simplu nu sunt monitorizați iar aceasta este, în sine, o informație importantă. Așadar, am decis să măsurăm inclusiv existența posibilității de a monitoriza, o condiție preliminară indispensabilă pentru pasul următor: îmbunătățirea propriu-zisă a performanței de mediu.

Dar, ca să putem schimba realitatea, trebuie în primul rând să știm #CumStam!

Invităm, așadar, decidenții și persoanele cu responsabilități concrete privind bunul management al condițiilor de studiu din instituțiile de învățământ, să parcurgă chestionarul de auto-evaluare aici: https://scoalaeco.ro/chestionar. Ca să aveți la îndemână date concrete necesare, iată ce întrebări vă așteaptă:


– nicio grijă: dacă nu le aveți momentan, puteți începe cu ceea ce aveți și puteți reveni ulterior pentru completări –

0. Date de identificare
0.1. Denumirea unității de învățământ
0.2. Adresa de email oficială a instituției
0.3. Județ/Localitate
0.4. Telefon de contact
0.5. AID SIIIR (ID-ul scolii in Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România)
0.6. Ce cifră de școlarizare aveți în acest an școlar (2024-2025)?
0.7. Perioada de raportare


A. Administrarea deșeurilor

A.1. Parteneri pentru administrarea deșeurilor: colaborați cu alte firme decât compania de salubritate? (DA/NU/Nu știu)
A.2. Ce tipuri de deșeuri predați pentru reciclare către aceste firme? (Hârtie-carton / Plastic / DEEE / Mobilier / Baterii / Alte reciclabile / Nu predăm altor firme)
A.3. Cantitatea medie de deșeuri generate lunar (kg sau altă unitate – specificați):
A.4. Procentul aproximativ de deșeuri reciclate lunar (%):

B. Calitatea apei

B.1. Elevii au acces permanent la apă potabilă curentă în școală (la robinet)? (Da/Nu)
B.2. Sursele de apă au filtre sau dozatoare? (NU / DA, doar filtre / DA, dozator / Surse mixte / Nu știu)
B.3. Se verifică periodic calitatea apei? (Da/Nu/Nu știu)
B.4. Rezultatul ultimei verificări este documentat (buletin de analiză)? (Da/Nu/Nu există/Nu știu)

C. Calitatea aerului

C.1. Se monitorizează calitatea aerului în sau în jurul instituției? (Da/Nu/Nu știu)
C.2. Ce indicatori de calitate a aerului sunt urmăriți? (Nu se monitorizează / Nu știu exact / Praf (PM10, PM2.5) / Noxe (SO2​, NO2​) / Monoxid de carbon (CO) / Alți indicatori)
C.3. Număr estimat de depășiri ale nivelurilor de poluare în perioada de raportare: (Nu știu / Nu au fost / Maxim o dată pe lună / Peste o dată pe lună)
C.4. Folosiți dispozitive sau platforme externe pentru monitorizarea calității aerului? (Nu / Da / Nu știu)

D. Emisii CO₂

D.1. Monitorizați emisiile de CO2​ ale școlii? (Da/Nu/Nu știu)
D.2. Ce măsuri ați luat pentru reducerea emisiilor? (Schimbare iluminat / Izolație termică / Optimizare încălzire / Promovare transport alternativ / Alte măsuri)
D.3. Aveți un partener extern pentru calculul/reducerea emisiilor? (Da/Nu/Nu este cazul)

E. Dotări sanitare

E.1. Elevii au acces la apă curentă și canalizare în toate clădirile școlii? (DA, apă curentă în toate / DA, canalizare în toate / NU, apă curentă / NU, canalizare / Nu știu)
E.2. Numărul total de toalete funcționale pentru elevi:
E.3. Frecvența igienizării toaletelor: (Zilnic / La 2 zile / De 2 ori/săpt / Săptămânal / Mai rar)

F. Eficiență energetică

F.1. Ați implementat măsuri pentru reducerea consumului de energie? (Da/Nu/Nu știu)
F.2. Ce măsuri au fost aplicate? (Panouri solare / Panouri fotovoltaice / Turbină eoliană / Pompă de căldură / Iluminat LED / Izolație termică / Termostate / Alte măsuri)
F.3. Sursa principală de energie pentru încălzire: (Gaz natural / Electricitate / Lemn/Biomasă / Termoficare / Surse regenerabile / Alte surse)
F.4. Alte măsuri specifice pentru reducerea consumului energetic (dacă nu au fost menționate la F.2):

G. Educație ecologică

G.1. Se desfășoară sesiuni de educație ecologică pentru elevi? (Da/Nu)
G.2. Numărul estimat de ore de educație ecologică oferite anual per elev:
G.3. Număr de parteneri externi (ONG-uri, firme etc.) implicați în activitățile ecologice:

Secțiunea IV: Planificare și acțiune

  1. Analizați răspunsurile: Centralizați datele din autoevaluare.
  2. Identificați prioritățile: Stabiliți punctele forte și domeniile unde sunt necesare cele mai urgente sau importante îmbunătățiri.
  3. Stabiliți obiective SMART: Formulați ținte clare (Specifice, Măsurabile, Abordabile, Relevante, încadrate în Timp). Ex: “Creșterea ratei de colectare separată a hârtiei la 70% în următoarele 6 luni.”
  4. Elaborați un plan de acțiune: Detaliați pașii, resursele necesare, responsabilii și termenele pentru fiecare obiectiv.
  5. Implementați și monitorizați: Puneți planul în aplicare și urmăriți constant progresul folosind indicatorii relevanți.
  6. Comunicați și ajustați: Informați comunitatea școlară despre rezultate și adaptați planul pe parcurs, dacă este necesar.

Transformarea într-o Școală ECO este un proces continuu care necesită implicarea întregii comunități școlare, dar efortul este răsplătit direct prin beneficii semnificative pentru mediu, sănătate și educație.

Ghid realizat in cadrul proiectului EcoȘcolar implementat de Asociația ECOTECA și Şcoala Gimnazială Nr. 2 Fundeni-Dobroeşti, Ilfov. Proiectul EcoȘcolar este realizat cu finanțare în cadrul programului #RaiffeisenComunități, accelerator pentru ONG-uri care promovează sustenabilitatea, inițiat de Raiffeisen Bank, cu sprijin oferit de Asociația pentru Relații Comunitare.